Ce este în spatele dorințelor tale?

Te-ai obișnuit, nu-i așa, ca la fiecare final de an să-ți scrii obiective noi pe o agendă. Apoi să-ți stabilești planuri de acțiune, să vezi cu ce pas începi, apoi care-i urmatorul și tot așa.

Faci analiza SWOT și de aici mai ies ceva obiective. Agenda s-a umplut de obiective mai mici care fac parte din obiectivul mare și acum ai de lucru, nu glumă.

Ani de zile am lucrat și eu în acest fel și mintea mea era setată tot timpul pe obiective. Și dacă atingeam un obiectiv, eram deja cu ochii pe următorul. Și tot așa…

Era precum o goană tot anul și gândul meu era permanent ăsta: ”să-mi ating obiectivele”. Desigur că mă bucuram și de călătorie și cu toate acestea atingerea obiectivului nu mă făcea să mă simt pe deplin fericită, așa cum credeam atunci când mi-l stabileam.

Înainte să-ți setezi obiectivele pentru noul an, vreau să-ți ofer o altă perspectivă a acestui obicei, devenit deja tradiție.

Care-i nevoia ta, de fapt?

În spatele fiecarui obiectiv se afla o altă dorință, și o altă dorință, și o altă dorință. Și în spatele fiecărei dorințe stă de fapt o NEVOIE ce se vrea satisfăcută.

Îți mai amintești Piramida lui Maslow?

Nevoile pe care tu le ai sunt fie la nivel de siguranță (a job-ului, financiară), nevoi fiziologice (de adăpost, de mediu, de sănătate), de apartenență (familie, prieteni, grupuri sociale, de a iubi și a fi iubit), de stimă (respect, atenție, recunoaștere, prestigiu, etc).

Care sunt, de fapt, nevoile pe care dorești să ți le acoperi prin atingerea obiectivelor?
Este o întrebare la care îți recomand să reflectezi câteva minute. Pentru că atingerea obiectivului nu înseamnă că aduce cu sine și satisfacerea nevoii.

Și pentru asta vreau să faci o retrospectivă a anului care tocmai se încheie și să te uiți la obiectivele pe care ți le-ai stabilit pentru anul încheiat.

Câte dintre ele le-ai atins? Ce nevoi ți-ai rezolvat prin atingerea acestor obiective? Observă aceste aspecte și observă ce nevoi au rămas nesatisfăcute, deși ai atins obiectivul.

De curând am lucrat personal la acest aspect și am realizat că nevoia mea de LIBERTATE (sub toate formele ei – de creativitate, creație, alegere) nu mi-a fost satisfăcută plecând din corporația în care am lucrat mulți ani.

Îmi doream să am libertatea de a face din pasiunea mea un business și chiar am reușit. Și cu toate acestea sentimentul că ceva lipsește, m-a făcut să mă uit puțin din altă perspectivă.
Mi-am atins obiectivul. Și totuși ce lipsește?

Și am realizat că de fapt nevoia care a stat în spatele obiectivului meu nu a fost satisfăcută: libertatea de a trăi cu totul în ADEVĂRUL meu, de a mă ”așeza” cu totul în spațiul creat de această alegere prin asertivitate, manifestare, exprimare, etc.

Și nefăcând eu asta, au facut-o alții în locul meu, ocupând ei acel spațiu neocupat de mine. De ce? Pentru că le-am eu dat voie, le-am cedat spațiul meu într-un mod inconștient.

Și lucrând în acest fel, făcând această introspecție din această perspectivă, am reușit să-mi rezolv această nevoie. Iar obiectivele mele pentru anul următor pornesc de pe plus și nu de pe minus. Din starea de abundență și nu dintr-o stare de lipsă.